Afecțiunile tiroidiene și sarcina.

Dr. Raluca Mogos, Medic specialist Obstetrică-Ginecologie

În acest material îmi propun să furnizez femeilor care plănuiesc o sarcină și gravidelor câteva informații utile privind relația dintre funcția tiroidei materne, normală sau anormală, și evoluția sarcinii.

Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru dezvoltarea prenatală a sistemului nervos fetal. În primele trei luni de sarcină, tiroida fetală nu funcționează, funcția acesteia începând din trimestrul II și abia de la 20 de săptămâni tiroida fetală funcționează eficient. În primele 20 de săptămâni de sarcină, fătul este dependent de aportul transplacentar de hormoni tiroidieni, motiv pentru care, în mod normal, tiroida maternă trebuie să funcționeze mai intens. Placenta secretă un hormon de stimulare a tiroidei (gonadotrofina corionică), iar nivelul hormonilor tiroidieni totali crește, în vreme ce fracțiunea liberă de hormoni tiroidieni rămâne normală. Nivelurile de hormoni care caracterizează funcția tiroidei în sarcină sunt ușor diferite față de cele din afara sarcinii. În aceste condiții, aportul de iod, component al hormonilor tiroidieni, este asigurat printr-o alimentație echilibrată, care să conțină sare iodată. Unele suplimente alimentare care se indică în sarcină conțin iod.
 

Hipertiroidia și sarcina

Hipertiroidia înseamnă producția în exces de hormoni tiroidieni, care poate preceda sarcina, fiind cunoscută de pacientă, sau poate apărea în cursul acesteia.
Principalele cauze de hipertiroidie în cursul sarcinii sunt boala Basedow-Graves și tiroidita autoimună cu hipertiroidie.
În boala Basedow-Graves există niște anticorpi denumiți imunoglobuline tirostimulante care stimulează funcția tiroidiană, rezultând hipertiroidia. Manifestările acesteia sunt reprezentate de creșterea pulsului (tahicardia), anxietate, tremurături.
Hipertiroidia netratată în sarcină poate determina: avort, naștere prematură, greutate mică la naștere, preeclampsie, insuficiență cardiacă maternă.
Imunoglobulinele tirostimulante pot traversa placenta și pot determina gușă și hipertiroidie fetală.
Pacientele care sunt deja diagnosticate cu hipertiroidie și planifică o sarcină trebuie să avertizeze medicul pentru a trece pe utilizarea unui medicament antitiroidian, care reduce funcția tiroidei fără a afecta dezvoltarea fetală în primele patru luni de sarcină, și pentru a fi monitorizate atent pentru  concentrația imunoglobulinelor tirostimulante și dezvoltarea fătului. Rar, în cursul primului trimestru de sarcină se poate produce un hipertiroidism tranzitoriu cu vărsături, deshidratare și creșterea excesivă a gonadotrofinei corionice, fenomen care se remite spontan după primul trimestru.
 

Hipotiroidia și sarcina

Hipotiroidia este determinată de cele mai multe ori de tiroidita autoimună și este rar consecința administrării de iod radioactiv sau a tiroidectomiei. Dacă tratamentul cu hormoni tiroidieni este insuficient, pacienta prezintă oboseală, constipație, infiltrație cutanată.
Consecințele unui tratament insuficient al hipotiroidiei în sarcină sunt: risc de avort, întârziere în creșterea intrauterină, hipotiroidism neonatal tranzitoriu.
Este important de reținut că femeile care fac tratament cu hormoni tiroidieni pentru o hipotiroidie care a fost diagnosticată înainte de sarcină nu trebuie în niciun caz să întrerupă tratamentul cu hormoni tiroidieni în ideea că acest tratament ar putea dăuna fătului, ci trebuie să crească doza de hormoni tiroidieni sub îndrumarea medicului.
 

Tiroidita autoimună și sarcina

Tiroidita autoimună este o afecțiune relativ frecventă care este definită prin prezența anticorpilor antitiroidieni. În cele mai multe cazuri, prezența anticorpilor antitiroidieni nu determină reducerea funcției tiroidiene materne și nu se impune niciun tratament. Excepțional, anticorpii antitiroidieni pot traversa placenta și pot determina la nou-născut hipotiroidism tranzitoriu.
 

Tiroidita postpartum

Tiroidita postpartum poate apărea la pacientele care au anticorpi antitiroidieni în primele luni după naștere și se manifestă inițial prin creșterea hormonilor tiroidieni prin eliberarea acestora din depozitele tiroidiene, urmată de o perioadă de hipotiroidie, după care funcția tiroidiană revine la normal.
 

În general, ghidurile nu recomandă efectuarea de rutină a explorării funcției tiroidiene înainte sau în cursul sarcinii, cu excepția situațiilor în care există semne clinice ale unei disfuncții a glandei tiroide.
Pentru programări, pacientele au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.